Aproape ca oricine ajunge in spitalele romanesti si se interneaza pe o perioada mai lunga de timp si in plus are si un sistem imunitar slabit v-a contacta infectii intraspitalicesti, care pot devenii fatale pentru pacientii cronici.

La spital, vii bolnav şi pleci şi mai bolnav - este o vorbă a celor care au fost internaţi măcar o dată în spitalele din România. Aşa se rezumă plastic definiţia unei infecţii intraspitaliceşti (sau nosocomiale - de la nosocomion, termen medical desemnând spital). Practic, te poţi considera norocos dacă în condiţiile actuale de spitalizare scapi, ca pacient, fără complicaţii survenite chiar în timpul tratării bolii de care suferi.

Nu există unitate spitalicească să fie ferită de astfel de infecţii şi teoretic nu există unitate sanitară care să nu raporteze cel puţin o infecţie nosocomială.

Cum putem scăpa de aceste infecţii? ”Prin clădiri noi”, spunea un cunoscut om politic, deoarece pereţii ”sunt contaminaţi, iar microbii dispar în momentul în care dărâmi clinica/spitalul”,spunea un renumit medic.

Lucrurile nu stau bine nici in spitalele europene. Aceaste infectii au ajuns o amenintare la adresa sanatatii si a economiei tarilor. Este daca vreti , ciuma secolului XXI..

Bacteriile rezistente la antibioticele pentru intervenţii de urgenţă se răspândesc în spitalele europene, avertizează un studiu la nivelul continentului, efectuat de cercetători de la Institutul Sanger, din Marea Britanie.

Cercetătorii s-au arătate îngrijoraţi în special de răspândirea bacteriei Klebsiella pneumoniae. Deși este răspândită în flora normală bucală, a pielii și intestinală, Klebsiella pneumoniae poate să producă patologii oamenilor și animalelor la nivelul plămânilor, inducând pneumonie cu eliminare de spută cu sânge sau mucus. Dacă organismul este slăbit, Klebsiella poate produce infecţii de tract urinar sau meningite.

Unele tulpini ale acestei bacterii devin rezistente la antibiotice. „Aspectul alarmant este că aceste bacterii sunt rezistente la unul dintre antibioticele-cheie în intervenţia «de ultimă intenţie»”, a declarat dr. Sophia David, reprezentantă a Institutului Sanger, pentru BBC.

Apariţia și răspândirea rapidă la nivel mondial a bacteriilor extrem de rezistente, în special a celor rezistente la acţiunea antibioticelor de ultimă intenţie, reprezintă o ameninţare gravă la adresa pacienţilor, a sistemelor de sănătate și a economiei. Antibioticele precum carbapenemele și colistina sunt considerate „de ultimă intenţie” deoarece sunt singurele antibiotice care mai pot da rezultate la tratarea infecţiilor cu bacterii rezistente la toate celelalte antibiotice.

„Aceste infecţii sunt asociate cu o rată foarte ridicată a mortalităţii”, a mai spus dr. David. „Este deja îngrijorător că vedem 2.000 de decese în 2015, dar îngrijorarea este că numărul deceselor va continua să crească dacă nu luăm măsuri.” Numărul persoanelor decedate în Europa din cauza Klebsiella pneumoniae a crescut de la 341, în 2007, la 2.094, în 2015.

O soluţie pe termen lung poate fi asigurată numai prin măsuri concertate la nivelul deciziilor guvernelor. O mai bună prevenire a infecţiilor și un control sporit în spitale și în alte unităţi sanitare, precum și o utilizare mai prudentă a antibioticelor sunt principalele direcţii de combatere. În plus, „ar trebui să fie supuși unei examinări active toţi pacienţii care prezintă riscul de a fi purtători ai acestor bacterii extrem de rezistente. Controlul rezistenţei la antibiotice ar trebui să se concentreze asupra controlului infecţiilor, dar și a gestionării administrării antibioticelor în spitale și în unităţile de îngrijire pe termen lung”, afirmă Andreas Voss, doctor în medicină și profesor specializat în controlul infecţiilor la Centrul Medical al Universităţii Radboud din Nijmegen, Ţările de Jos.

Autorii studiului spun că acesta „subliniază importanţa ţinerii sub control a infecţiilor și importanţa supravegherii genomice a bacteriilor rezistente la antibiotice, pentru a ne asigura că reușim să detectăm din timp tulpinile noi și că putem combate răspândirea rezistenţei la antibiotice.”

In concluzie, traim vremuri in care bacteriile , virusi au iesit de sub control, iar antibiotcele, chiar si cele noi nu mai pot face fata acestor virusi , infectii, bacterii, rezistenti. Daca lucrurile stau asa cu cat mai mult trebuie sa ne apropriem de natura si sa folosim remedi naturale care sunt "mai pritenoase "cu organismul neavand reactii adverse, si luptand mai eficient impotriva acestei maladii a secolului. 

Daca infectiile si bacteriile foarte rezistente la antibiotice sunt un lucru foarte serios si greu de gestionat putem totusi sa avem o solutie naturala pentru racelile obisnuite : Uleiurile esentiale de la Doterra. Am vorbit de calitatea  si eficienta lor intr-un alt articol.

Câteva uleiuri esențiale cu efect antimicrobian, antibacterian :

oregano, busuioc, arbore de ceai, salvie, rozmarin, grapefruit, tamaie, cimbru, on guard.